Bun venit !

Blogul părintelui arhim. Dumitru Cobzaru din partea fiilor duhovniceşti!

miercuri, 23 ianuarie 2013

Predică la vecernia din 23.01.2013


Iubiţi credincioşi, în această seară am început să o prăznuim pe Sfânta Cuvioasă Xenia, prin slujba vecerniei; vom continua mâine cu slujba Utreniei şi, respectiv, cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.
Cuvioasa Xenia, a trăit în secolul V, atunci când Biserica Creştină era una, Biserica Universală nu era despărţită. De aceea, această sfântă este cinstită de întreaga creştinătate, atât de cea din Apus, cât şi de cea Ortodoxă, din Răsărit. Nu sunt prea multe lucruri de spus despre ea, decât că a fost o călugăriţă cuminte, care şi-a dus viaţa într-o mânăstire, pe care ea însăşi a zidit-o, dar la moartea ei Dumnezeu i-a arătat în chip deosebit că a binevoit întru ea şi că nevoinţa ei I-a fost plăcută. Tot la moarte s-a aflat că era fiica unui senator roman; că a fugit de acasă la vremea măritişului; şi a trăit ca o femeie străină, pentru că numele ei adevărat era Evsevia, iar Xenia, şi-a luat acest nume ea însăşi pentru că s-a socotit străină, şi pentru că a plecat de la casa părintească, dar mai ales s-a simţit străină lumii acesteia.
Acesta este gândul care aş vrea să vă rămână la suflet în această seară: să nu ne simţim prea bine în această lume, pentru că noi suntem izgoniţi în ea. Să ne dorim din ce în ce mai mult lumea de dincolo, şi anume, Împărăţia lui Dumnezeu...! Aici am fost alungaţi şi suntem străini..., şi cu toţii am putea să purtăm numele acestei sfinte, pe care o prăznuim, şi care înseamnă „cea străină”. Să ne înstrăinăm de tot ceea ce ne înstrăinează de Dumnezeu, ne depărtează de El, astfel încât viaţa noastră să fie duhovnicească, cucernică şi cuvioasă, ca Dumnezeu să binevoiască întru noi şi viaţa noastră să fie bineplăcută Lui. Amin!
Condacul 8, al Acatistului Mântuitorului Iisus Hristos, învață:
„Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deșartă și mintea spre cele dumnezeiești să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei ce-I cântăm Lui : Aliluia!”